Ce legătură există între cancerul de esofag și băuturile fierbinți?

Celulele noastre se află într-un proces constant de moarte și de diviziune. Deși de cele mai multe ori celulele noi sunt copii fidele ale celor mai bătrâne, mecanismul de diviziune este inerent imperfect. Mici defecte de copiere se pot cumula în urma replicărilor repetate, până se ajunge la condiția în care unele celule nu își mai pot îndeplini sarcinile funcționale. Pe acestea le numim “celule canceroase”. Drept urmare, riscul de apariție al cancerului este direct proporțional cu rata în care celulele noastre sunt copiate. Dacă dorim să prevenim apariția cancerului este bine să încetinim procesul de replicare celulară, reducând astfel numărul defectelor de copiere. Organismul produce celule noi într-o frecvență crescută atunci când este necesară înlocuirea unor țesuturi afectate, atât de factori interni, cât și de factori de mediu. De aici putem trage ușor concluzia că leziunile repetate asupra țesuturilor, cum ar fi cele provocate de băuturile fierbinți sau fumul de țigară asupra esofag, pot încuraja apariția cancerului.

Bauturi-fierbinti-cancer-esofagian

Deducția logică de mai sus a fost încă o dată confirmată de o analiză a IARC (Internațional Agency for Reaserch on Cancer) publicată pe 16 iunie anul curent. În urma acesteia, consumul de băuturi fierbinți a primit clasificarea de “probabil factor cancerigen în oameni”, care îl plasează ca factor de risc în aceeași categorie cu expunerea la substanțe toxice ca plumbul, benzina și gazele de eșapament.

Analiza, la care au participat peste 23 de experți internaționali, s-a concentrat asupra studiilor întocmite până acum despre potențialul cancerigen al unor băuturi ca ceaiul verde, cafeaua și mate, ce sunt de regulă consumate fierbinți. Nu s-a găsit nicio legătură pozitivă între compoziția chimică a băuturii (de altfel, cafeaua și ceaiul verde sunt recunoscuți ca anti-cancerigeni) și frecvența cazurilor de cancer, însă consumul lor la temperaturi de peste 65 de grade Celsius a fost corelat pozitiv cu apariția cancerului esofagian. La aceste temperaturi, orice lichid poate provoca leziuni semnificative ale mucoasei ce acoperă tractul digestiv superior, crescând cu mult sensibilitatea țesutului de dedesubt.

Din fericire, factorul termic nu pare să joace un rol semnificativ decât la temperaturi mai mari de 65 de grade, adică cu 10 grade Celsius mai mult decât preferă să își bea ceaiul sau cafeaua locuitorii țărilor vestice.

În cazul României, temperatura de servire a băuturilor nu este standardizată și poate varia între 65 și 80 de grade Celsius, în funcție de furnizor. În aceste condiții, se recomanda precauție din partea consumatorului, căruia îi este indicat să aștepte până ce băutură ajunge la o temperatură acceptabilă înainte de consum, și să evite “sorbirea” acesteia, chiar și în cantități mici.

Oamenii de știință s-au aplecat în primul rând asupra studiilor întocmite în regiuni ale lumii unde băuturile sunt consumate cu regularitate la temperaturi de peste 70 de grade, cum ar fi America Latină, Orientul Mijlociu și China, pentru care niciun alt factor nu putea explica facil incidență disproporționat de mare a cancerului esofagian.

Rezultatele analizei au dus la reclasificarea cafelei în ceea ce privește potențialul ei ca factor de risc pentru cancer, oficialii IARC întorcându-se asupra deciziei din 1991, în urma căreia cafeaua fusese nominalizată ca “posibil factor de risc”. Ca o concluzie a celor a peste 1.000 de studii recenzate, autorii raportului au declarat următoarele: “consumul cafelei nu are niciun efect cancerigen pentru pancreas, țesutul mamar și prostată, și o reducere a incidenței de cancer la ficat și de cancer uterin a fost observată [n.a. în cazul consumului de cafea]” și cafeaua este “neclasificabilă” în ceea ce privește potențialul ei cancerigen la om. Cu alte cuvinte, nu pare să prezinte niciun risc de cancer.

Lasă un comentariu...

*