De ce nu au acces bolnavii de cancer la toate cele 62 de medicamente aprobate în UE?

Oncologia este, de departe, cel mai dinamic domeniu din punct de vedere al cercetării şi inovării, investiţiile şi preocuparea oamenilor de ştiinţă au dus, de-a lungul timpului, la descoperirea unor noi modalităţi terapeutice.

Medicamente-pentru-cancer

În perioada 2008 – 2015, Comisia Europeană a aprobat 62 de medicamente originale împotriva cancerului (tumori solide şi hematologice), din acest calcul fiind excluse medicamentele generice aprobate prin procedură centralizată, dar şi cele care se folosesc pentru tratarea efectelor adverse ale chimioterapiei.

Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) a realizat în acest an prima analiză asupra accesului la medicamentele inovatoare al bolnavilor de cancer din ţara noastră.

Care sunt medicamentele pentru cancer compensate?

Dintre cele 62 de medicamente absolut noi pentru cancer, aprobate în ultimii opt ani în Uniunea Europeană, doar şapte se regăsesc în acest moment pe lista medicamentelor compensate din România. Acestea sunt: ofatumumab – pentru leucemie limfocitară cronică; pazopanib – pentru sarcom de ţesuturi moi; everolimus – pentru forme rare de cancer renal şi al creierului; abiraterona acetat – cancer de prostată rezistent la castrare; brentuximab vedotin – pentru limfom Hodgkin CD, recidivat sau refractor; crizotinib – pentru cancer pulmonar care prezintă translocaţia ALK; dabrafenib -pentru melanom maling metastatic nerezecabil, cu mutaţia BRAF V600.

Din păcate, accesul bolnavilor de cancer din România la aceste medicamente nu este uşor, din motive care ţin atât de partea financiară, cât şi de birocraţa sistemului. Conform unui studiu sociologic realizat de InoMed şi IMAS, dat publicităţii la sfarşitul lunii mai, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la bolnavii din România.

“Percepţia cetăţenilor români despre accesul la inovaţie se corelează perfect cu datele pe care le sintetizăm în această analiză. Statul român le propune pacienţilor cu cancer ceea ce pare a fi un joc de noroc, şapte din şaizeci şi două, nicidecum o strategie de acces rapid la acele medicamente care şi-au dovedit capacitatea de a salva vieţi în forme de cancer considerate până de curând incurabile, precum melanomul malign metastatic nerezecabil”, a declarat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

În perioada 2011-2015, Comisia Europeană a aprobat trei medicamente personalizate (vemurafenib, dabrafenib, trametinib), trei imuno-terapii (ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab), un vaccin terapeutic (talimogen laherparepvec) şi două combinaţii (trametinib+dabrafenib şi ipilimumab+nivolumab).

După cum se poate lesne observa, dintre aceste nouă medicamente şi combinaţii terapeutice aprobate în Uniunea Europeană în ultimii cinci ani, românii au acces în acest moment doar la monoterapia cu dabrafenib, pentru cei care suferă de melanom malign metastatic nerezecabil.

Iată ce declară dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, în legătură cu acest aspect:

“Cu cinci ani în urmă, supravieţuirea unui pacient cu melanom malign metastazat nerezecabil, oriunde în lume, nu doar în România, era estimată la 3-4 luni, de la momentul diagnosticului. Acum, în condiţiile accesului la aceste tratamente noi, un pacient cu această formă avansată de cancer poate trăi câţiva ani, în literatura de specialitate fiind descrise supravieţuiri chiar de 10 ani. Din păcate, pacienţii români cu melanom malign nu pot beneficia de tot acest avans al cercetării în domeniu, medicamentele, cu o excepţie, nefiind incluse pe lista terapiilor compensate. Foarte puţini români spun că şi-ar permite să acopere costurile tratamentului pentru cancer. De aceea, statul trebuie nu doar să contribuie, ci să conducă lupta cu cancerul a pacienţilor, facilitând accesul la terapiile care şi-au dovedit eficienţa în prelungirea sau chiar salvarea vieţii ”.

Lasă un comentariu...

*