Cancerul mamar

Cancerul mamar este cel mai frecvent dintre cancerele de care o femeie ar putea suferi. Această formă de cancer poate apărea și în rândul bărbaților, dar mult mai rar (incidența este de un bărbat la 100.000).

Cancerul-mamar

Cancerul mamar se formează în țesuturile sânului, în canalele care transportă laptele în mamelon (ducte) sau în glandele care produc lapte (lobuli).

În fiecare an, cancerul mamar este responsabil de 77.000 de decese în Europa, dintre care 40% la femeile sub 65 de ani. În România, potrivit statisticilor, anual se diagnostichează aproape 9.000 de cazuri, cu o rată a mortalității de 36% (aproximativ 3.200 cazuri).

Cancerul mamar este depistat mai des la femeile în vârstă, dar un caz din patru apare la femeile cu vârsta sub 50 de ani. Mai puțin de 5 % din cazuri apar la femeile cu vârsta sub 35 de ani.

Care sunt cauzele?

Până în acest moment cauzele clare nu sunt cunoscute, dar au fost identificați mai mulți factori de risc. Un factor de risc mărește șansele să apară boala, dar nu este nici necesar și nici suficient pentru a o provoca.

Unele femei cu acești factori de risc pot dezvolta cancer mamar, în timp ce alte femei, care nu au acești factori de risc, pot dezvolta, de asemenea, boala:

  1. Vârsta. Odată cu înaintarea în vârstă crește riscul de a face cancer mamar.
  2. Genele. Mutațiile anumitor gene moștenite cresc riscul cancerului mamar, dar acestea sunt responsabile de mai puțin de 10% din cazuri.
  3. Istoricul familial – prezența cancerului mamar la soră sau mamă este responsabilă de 5% -10% din totalul de cazuri.
  4. Istoricul personal. Persoanele care au avut deja cancer mamar au un risc crescut de a suferi de cancer din nou.
  5. Expunerea la estrogen sau progesteron. Femeile cu menstruație precoce (înainte de vârsta de 12 ani), precum și cele care nu au avut copii sau au născut primul copil la o vârstă înaintată prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer mamar. Folosirea contraceptivelor orale, mai ales înainte de prima sarcină sau a terapiei cu hormoni după menopauză măresc riscul de a dezvolta cancer mamar.
  6. Prezența tumorilor necanceroase (benigne) în organism sau în familie.
  7. Radioterapia în zona toracică.
  8. Supraponderabilitatea și obezitatea, din cauza producerii de estrogen în țesuturile adipoase.
  9. Consumul de alcool și fumatul, prin aportul de toxine în organism.

Cum se manifestă?

Primul simptom este apariția unui nodul la sân sau la subraț, dar 90% dintre acestea sunt benigne.

Cancerul mamar schimbă aspectul sânului (îngroșarea unei porțiuni, supurarea/sângerarea mamelonului, erupții) de aceea sunt importante auto-examinarea și auto-palparea.

Pot apărea dureri la nivelul sânilor.

Cancerul mamar nu se dezvoltă în zile sau săptămâni, este nevoie de un timp mai îndelungat, iar în cele mai multe cazuri nu este vorba despre boală, de aceea diagnosticarea precisă poate fi făcută numai după vizita la medic.

Aceasta se bazează pe trei tipuri de examinare:

  1. Examinarea fizică a sânilor (care include și palparea) și a ganglionilor limfatici de la subraț.
  2. Efectuarea unei mamografii. Pentru a se exclude eventuale complicații (metastaze), pot fi recomandate și analize radiologice ale zonelor învecinate.
  3. Biopsia – examinarea în laborator a tumorii și țesutului mamar, după ce s-a prelevat un eșantion. Se mai face o biopsie după ce tumoarea a fost îndepărtată pe cale chirurgicală.

Pentru a decide care este cel mai bun tratament, medicii iau în calcul istoricul personal, factorii de risc, starea generală de sănătate și stadiul în care a fost pus diagnosticul.

Tratamentul este unul combinat și este decis în funcție de vârstă, stadiul hormonal, caracteristicile și stadiul cancerului:

  • Chirurgical și radioterapie, care acționează asupra cancerului la nivel local;
  • Chimioterapie și terapia hormonală, care acționează asupra celulelor canceroase din tot corpul;

Revenirea la o viață normală nu este ușoară. Pot apărea efecte secundare ale tratamentelor, întrebări despre aspectul fizic, emoții, sexualitate și stilul de viață, de aceea sunt recomandate terapii care să reducă aceste efecte secundare și consilierea permanentă.

Lasă un comentariu...

*