Cancerul pulmonar

Deși reprezintă numai a treia cea mai răspândită formă de cancer, cancerul pulmonar ocupă lejer prima poziție în ceea ce privește mortalitatea. 88% dintre persoanele afectate de această boală ajung să moară la mai puțin de 5 ani de la diagnostic.

Cancerul-pulmonar

Din punct de vedere biologic, cancerul pulmonar se caracterizează prin creșterea necontrolată a celulelor non-funcționale în interiorul organismului. Aceste celule ajung să formeze o masă tumorala care reduce din abilitatea plămânului de a absorbii oxigen, privând treptat organismul de această resursa vitală.

În linii mari, cancerele pulmonare sunt clasificate în două tipuri: carcinomul cu celule mici (denumit și cancer cu celule “în bob de ovăz”; prescurtare CBPCM) și carcinomul bronho-pulmonar fără celule mici (CBPFCM). Cele două forme se manifestă diferit din punct de vedere epidemiologic și se tratează în mod diferit, drept urmare o distincție este necesară.

Cazurile de CBPCM reprezintă 10-15% din totalul cancerelor pulmonare. Înregistrează cea mai rapidă rata de creștere și cea mai mare rată de metastaza. Se poate răspândii cu ușurință în alte regiuni ale corpului prin sistemul limfatic, de multe ori înainte de a fi diagnosticat.

Cea mai comună formă a cancerului pulmonar o reprezintă carcinomul fără celule mici, cu un total de 85% dintre cazurile diagnosticate. Se împarte la rândul lui în trei sub-tipuri, clasificate mai jos în funcție de frecvență:

Adenocarcinomul iese în evidența prin faptul că este de multe ori asociat cu nefumătorii, deși fumătorii continuă să fie responsabili pentru cea mai mare parte a cazurilor de adenocarcinoame. Se dezvoltă de regula în zonele periferice ale plămânului, drept urmare este mai ușor de tratat și oferă un prognostic de supraviețuire mai bun. Pe partea negativă, adenocarcinoamele au tendința de a se răspândii înspre ganglionii limfatici și de acolo spre alte zone din organism. Poate fi confundat cu pneumonia la radiografii. Are o incidență anuală de 22,1 cazuri la 100.000 de locuitori.

Carcinoma cu celule scuamoase apare de regulă în zona centrală a cavității pulmonare, în bronhii. De cele mai multe ori, tumoarea se dezvoltă în interiorul plămânului, formând o cavitate ce poate să atingă dimensiuni impresionante. Afectează anual 14,4 din 100.000 de locuitori

Carcinomele cu celule mari, cunoscute și ca “nediferențiate”, reprezintă cea mai rară formă de CGFCM. Au tendința să se răspândească spre alte regiuni ale corpului și afectează 9,8/100.000 de persoane anual.

Cauze cancer pulmonar

De departe, cauza principală a cancerului pulmonar o reprezintă fumatul, obicei răspunzător pentru 90% dintre cazurile înregistrate în țările dezvoltate. Incidența cancerului pulmonar este de 2% în cazul nefumătorilor, 15% pentru toți fumătorii (17% pentru bărbați și 12% pentru femei), și până la 40% în cazul persoanelor care fumează mai mult de un pachet de țigări pe zi.

Cel mai important factor de risc îl reprezintă numărul de țigări fumate zilnic, urmat de vârsta la care persoană s-a apucat de fumat, durata obiceiului, sau perioada de timp scursă după renunțarea la fumat, și tipul țigărilor fumate, unde țigările “light” oferă beneficii marginale în fața celor roșii.

Rata de apariție a cancerului este influențată benefic de renunțarea la fumat, însă procesul pare să fie deosebit de lent. După primii 15 ani, incidența cazurilor de cancer se reduce undeva la 10% pentru foștii fumători, ajungând la același nivelul cu cea a populației generale abia după 30 de ani.

Probabilitatea de apariție a cancerului crește vertiginos după vârsta de 40 de ani, cu un maxim de incidență în jurul vârstei de 70 de ani.

Fumatul la mână a doua pare să aibă și el un impact epidemiologic. Se presupune că fumătorii pasivi sunt cu 50% mai predilecți cancerului pulmonar decât cei care nu sunt expuși deloc la fumul de țigară.

Simptome cancer pulmonar

O pătrime dintre cazurile de cancer pulmonar nu prezintă niciun simptom la momentul diagnosticului, fiind identificate incidental în urma analizelor medicale destinate unor afecțiuni separate.

Atunci când sunt prezente, simptomele apar atât ca efecte directe ale tumorii pulmonare, cât și datorită răspândirii maselor canceroase spre alte părți ale corpului, sau ale dereglărilor hormonale.

Când ar trebui să ne îngrijorăm?

  • Dacă avem frecvent parte de infecții respiratorii, cum ar fi bronșita sau pneumonia.
  • Ca și fumător sau fost fumător, dobândim o tuse seacă, ce persistă după aplicarea tratamentelor comune.
  • Dacă dobândim o tuse cu sânge (hemoptizie), indiferent de cantitatea de sânge expulzată.
  • Durerile mocnite și persistente în zona pectorală reprezintă un simptom pentru un sfert dintre pacienți.
  • Ne simțim respirația tăiată. Acest lucru se poate datora unui blocaj bronhic, unui edem în zonele periferice ale plămânului sau răspândirii unei mase canceroase prin țesutul plămânului.
  • Respirația șuierătoare poate semnaliza un blocaj bronhic sau o inflamație pulmonară, care sunt de multe ori asociate cu cancerul.

Lasă un comentariu...

*