Ce tipuri de cancer au tendința de a recidiva?

Vorbim de recidiva atunci când cancerul se întoarce în organism, după ce a fost eliminat prin tratament, și absența lui a putut fi confirmată pentru o anumită perioadă de vreme. În funcție de locul afectat, au fost catalogate trei mari tipuri de recidivă:

  • Recidiva locală: cancerul s-a întors în aceeași zonă a corpului care a fost afectată inițial
  • Recidiva regională: cancerul s-a întors în ganglionii limfatici învecinați cu zona afectată inițial
  • Recidiva distantă: cancerul s-a întors în altă parte a corpului, la o anumită distanță de locul afectat inițial (de regulă în plămâni, ficat, măduva osoasă sau creier)

Cancerele-cu-cea-mai-mare-rata-de-recidiva

Nu toate tipurile de cancer prezintă același risc de recidivă, condițiile fiziologice ale unei întoarceri fiind determinate în primul rând de legătura organului afectat inițial cu restul organismului. Cancerele care oferă cele mai mari șanse de recidivă sunt următoarele:

1.Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar se pretează în atât recidivelor de tip local, cât și distant, din același motiv pentru care poate intra cu ușurință în metastază. Zona pulmonară prezintă un număr mare de ganglioni limfatici și vase sanguine, care oferă celulelor canceroase o deschidere spre întregul organism.

Cel mai comun tip de cancer din lumea industrială, afectează de regulă fumătorii trecuți de vârsta de 70 de ani (peste 50% dintre cazuri) însă incidența lui crește dramatic la bărbați după vârsta de 40 de ani. Pronosticul de supraviețuire este deosebit de scăzut pentru primii cinci ani de la diagnostic, însă acesta poate scădea în continuare ca urmare a recidivei, ajungând foarte aproape de 0 pentru o perioadă îndelungată, de peste 10 ani.

2. Cancerul la sân

O formă de cancer frecventă în rândul femeilor, în funcție de faza în care a fost depistat acesta poate recidiva pe plan local sau în alte părți ale organismului. Cancerele mamare care nu s-au răspândit la ganglionii limfatici se tratează de regulă printr-o operație. În acest caz, riscul de recidivă apare atunci când masa canceroasă nu a fost în totalitate extirpata.

Pericolul este mult mai mare dacă tratamentul a început în fazele târzii, când cancerul s-a răspândit asupra ganglionilor limfatici, aceștia oferind celulelor canceroase posibilitatea de a se extinde spre alte organe.

Semne care pot indica prezența cancerului la sân sunt: noduli nedureroși cu o suprafață neregulată ce se simt țări la atingere; roșeață; ulcerație sau asimetrie la nivelul glandelor mamare (un sân arată diferit de celălalt).

3. Cancerul la pancreas

Este în general declanșat de factori de mediu, însă favorizat de factori genetici. Riscul de cancer la pancreas crește simțitor după 50 de ani, mai ales la persoanele care au consumat alcool și tutun în cantități mari și au urmat o dietă nesănătoasă, bogată în grăsimi și prăjeli. Datorită legăturii constante pe care pancreasul o are cu restul organismului, cancerul acestuia poate intra cu ușurință în metastază și poate cauza recidive distante.

Cel mai des întâlnit simptom este icterul (îngălbenirea pielii), însoțit uneori de dureri constante, de intensitate medie spre mică în partea dreaptă superioară a abdomenului. Printre simptome se mai număra și scăderea în greutate; scaunul decolorat; greață și lipsa poftei de mâncare. Probleme medicale premergătoare sunt pancreatita cronică și diabetul zaharat de tip 1 sau 2.

4. Limfomul non-Hodgkin indolent

Afectează cu precădere țesutul limfatic aflat în mai multe părți ale organismului: splina; timus; măduva osoasă; vegetațiile adenoide; amigdale etc. Zona tumorală, alcătuită din celule albe nefuncționale, se poate forma între pereții vaselor limfatice sau în jurul ganglionilor, locația afectând în mare măsură viteza de evoluție a bolii.

În cazul versiunii agresive a bolii, speranța de viață variază mult în funcție de faza în care boală a fost descoperită. Tratamentul timpuriu poate cauza o remisie totală cu o probabilitate mică de recidivă.

Varietatea indolentă a limfomului non-Hodgkin este caracterizată de o răspândire mai lentă a celulelor afectate, ceea ce îngreunează cu mult diagnosticarea. În acest caz boala se poate metastaza în mai multe locuri din organism, ceea ce face și recidiva extrem de probabilă. Durata de viață de la diagnostic depășește rar 10 ani.

Simptomele includ: ganglioni limfatici umflați, nedureroși la gât, subțiori și în zona inghinală; dureri sau umflături abdominale; dureri în zona pectorală, tuse și probleme respiratorii; oboseală; febră; transpirații nocturne și pierderi în greutate.

5. Glioblastomul

Parte componentă a masei cerebrale, rolul celulelor gliale este de a oferi proteine și alți nutrienți neuronilor.

Glioblastomul este o tumoare deosebit de agresivă, cu o rată mare de creștere. Cum formează o masă relativ izolată, glioblastomul poate fi deseori înlăturat prin operație și posibilitățile acestuia de recidivă se limitează de regulă la zona cutiei craniene. Din păcate, șansele de recidiva ale glioblastomului sunt deosebit de mari, fie datorită vicisitudinilor impuse de operațiile la nivel cranian, fie din alte motive.

Lasă un comentariu...

*