Radioterapia cu protoni

În cazul tumorilor maligne, pentru distrugerea celulelor canceroase prin radioterapie, de obicei sunt folosite radiaţii gamma – fotoni, care provin din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60; în anumite cazuri se folosesc și radiaţii beta-electroni.

Radioterapia-cu-protoni

Deoarece aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor către zona tumorală, acestea afectează, pe lângă regiunea bolnavă, și ţesuturile sănătoase din imediata vecinătate. În cazul tumorilor localizate în zone vitale, precum capul sau ochii, această metodă poate avea efecte negative, care pot altera funcţionarea organelor respective şi, implicit, pot pune în pericol viaţa pacienţilor.

Folosirea fasciculelor de protoni în tratamentul tumorilor este încă un exemplu de folosire a fizicii particulelor în medicină și a fost propusă în anul 1946 de către cercetătorul R.R. Wilson şi a fost aplicată pentru prima dată în anul 1954, în laboratorul de cercetare în fizica nucleară Lawrence Berkley National Laboratory (California – SUA).

În Europa, această metodă a fost aplicată pentru prima dată în Suedia, la Uppsala, în anul 1957. De-a lungul timpului, tehnica s-a perfecţionat, iar în prezent este aplicată cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume.

Ce se întâmplă, de fapt, în cazul radioterapiei cu protoni?

Fasciculul de protoni (acceleraţi la o anumită energie, în funcție de stadiul tumoral) este direcționat către tumoare, intră în corp, pe care îl străbate afectând foarte puţin ţesuturile sănătoase. Odată ajunși în zona afectată, protonii transferă ţesutului tumorii aproape întreaga lor energie, dând naştere unor procese care au drept rezultat final distrugerea ADN-ului celulelor canceroase, împiedicând astfel înmulţirea acestora. În acest fel, ţesuturile sănătoase rămân practic neafectate de radiaţii, iar ţesuturile bolnave sunt distruse. Cu cât energia fasciculului este mai mare, cu atât energia protonilor este cedată ţesuturilor în profunzime.

Avantajele acestei metode constau în reducerea sau chiar absența efectelor secundare. Poate fi folosită în tratamentul cancerului de ochi, fără ca pacientul să își piardă vederea, sau în tratamentul cancerului de prostată, fără instalarea incontinenței urinare sau alterarea funcției sexuale.

Radioterapia cu protoni este folosită cu succes în cazul tumorilor cerebrale, ale gâtului și în cele mai multe cazuri de cancer ale copiilor, micuții bolnavi fiind foarte sensibili la efectele secundare ale radioterapiei clasice.

În funcţie de tumoarea care trebuie tratată, protocolul prevede o fază iniţială (de câteva zile) de reglare și optimizare a energiei şi orientării fasciculelor, după care se efectuează un număr de 12 până la 16 şedinţe de tratament. Durata fiecărei ședințe este de câteva minute.

Această metodă este mult mai costisitoare decât procedurile de radioterapie care folosesc radiaţii X sau gamma, pentru că este nevoie de un accelerator de particule. Pentru construirea unui centru de protonoterapie, investiția poate fi în jur de 100-150 milioane de dolari. Din acest motiv, numărul de centre de tratament din întreaga lume este redus, acestea existând doar în ţările “bogate” și, din păcate, numărul pacienţilor trataţi este relativ mic faţă de numărul celor care ar putea beneficia de această metodă.

Lasă un comentariu...

*