Radioterapia

După bolile sistemului circulator, cancerul este a doua cauză de deces în lume și o serie de terapii vin astăzi în sprijinul bolnavilor.

Radioterapia

Radioterapia se folosește ca metodă convențională de tratament în peste 60% din cazurile de cancer din Europa.

Folosită pentru tratarea cancerului încă din anul 1895, când au fost descoperite razele X de către Wilhelm Roentgen, modernizarea acestei tehnici a avut loc la începutul anilor 1900, când Marie Curie (prima femeie laureată cu Premiul Nobel) a descoperit elementele radioactive poloniu şi radiu.

Radioterapia este o metodă convențională de tratament, locală, cu acţiune direcționată, care foloseşte radiaţiile ionizante, cu efecte secundare minime pentru organele sau ţesuturile din zona tumorii, fără influenţe majore asupra calităţii vieţii pacienţilor. În situaţii rare şi în doze mici, poate fi utilizată în tratarea afecţiunilor articulare inflamatorii degenerative, pentru efectul său de reducere a inflamaţiei.

Cum acționează?

  • Direct – distruge celula canceroasă.
  • Indirect – produce modificări la nivelul metabolismului celulei canceroase, care vor duce la moartea acesteia.

Tehnologiile de ultimă generaţie asigură tratamente de radioterapie performante, cu timp minim de expunere (5-7 minute) și precizie a iradierii, care permit dozarea radiaţiilor, astfel încât tumoarea să fie tratată şi ţesuturile sănătoase din vecinătate să fie protejate.

Radioterapia este administrată ambulatoriu, numărul de ședințe de tratament depinde de starea pacientului, de tipul de cancer și de stadiul acestuia.

Administrarea dozei totale de radiaţii se face de obicei timp de cinci zile consecutive, folosindu-se cantităţi mici de radiaţii (fracționare) zilnic, cu două zile de pauză, pentru ca ţesuturile sănătoase să se poată reface.

Care sunt scopurile radioterapiei?

  1. Curativ – pentru distrugerea celulelor canceroase, iar cancerul poate fi vindecat. Poate fi administrată în diferite momente, singură sau în combinație cu alte metode de tratament (intervenție chirurgicală, chimioterapie, terapie hormonală ș.a.m.d.).
  2. Paliativ – cancerul nu poate fi vindecat total, pentru ameliorarea durerii și a simptomelor.

În România, se aplică în cancerul mamar, cancerul de col uterin și endometrial, cancerul de prostată, cancerul colorectal, cancerul de stomac și cel pulmonar. Tipuri de cancer radiosensibile mai sunt: leucemia şi limfomul (cancer al sistemului limfatic), cancerul de laringe. Radioterapia are un rol limitat în unele forme de cancer de tiroidă, melanomul malign și cancerul ovarian.

Cele mai folosite forme de radioterapie sunt:

  • Radioterapia externă (teleradioterapia) – sursa de radiaţii este în exterior.
  • Radioterapia internă (brahiterapia) – sursa de radiaţii este în interiorul corpului. Se folosește cu scopul de a vindeca tumorile canceroase mici sau avansate doar local, în cazuri fără metastaze.
  • Radioterapia metabolică – administrarea unor substanţe radioactive la nivelul sistemului circulator – este folosită mai ales în tratarea metastazelor osoase sau pentru unele forme de cancer de tiroidă.
  • Radiochirurgia – tehnică specială, utilizată în tratarea tumorilor într-un mod neinvaziv, dar eficient.

Se recomandă o abordare individuală și un tratament complex, care depășesc astfel abordarea clasică și implică atât aspecte ce ţin de radioterapie, de ameliorarea durerii, factori psihologici, dar și recomandări de nutriţie și stil de viață.

În funcţie de localizarea tumorii, organele aflate în zonă, doza de radiaţii administrată şi de starea generală de sănătate a fiecărui pacient în parte, efectele secundare sunt diverse. După terapie, fiecare pacient primește instrucţiuni, în legătură cu îngrijirea zonei de tratament și efectele adverse.

Lasă un comentariu...

*